Paștele este una dintre cele mai importante sărbători religioase din România, marcând Învierea lui Iisus Hristos și aducând cu sine o bogăție de tradiții și obiceiuri specifice fiecărei regiuni. De la satele din Maramureș, până la comunitățile din Dobrogea, fiecare regiune își are propriile ritualuri de Înviere care s-au transmis din generație în generație.
Sâmbăta Mare: Pregătirea pentru Înviere
În toate regiunile României, pregătirile pentru Paște încep cu mult înainte de Săptămâna Mare, însă Sâmbăta Mare este ziua în care tensiunea ajunge la punctul culminant. Gospodinele curăță casele, pregătesc pasca, cozonacul și ouăle roșii. Oul roșu simbolizează sacrificiul lui Iisus Hristos, iar vopsirea ouălor este un obicei prezent în toată țara. Însă tehnicile de decorare diferă, mai ales în Bucovina, unde ouăle sunt pictate cu motive tradiționale și culori naturale, realizate cu grijă și măiestrie.
Maramureș: Paște în spiritul tradiției străvechi
Maramureșul, recunoscut pentru tradițiile bine păstrate și costumele populare autentice, are ritualuri de Paște care reflectă această moștenire culturală bogată. În satele din Maramureș, oamenii merg la biserică îmbrăcați în costume populare, purtând în coșuri de nuiele bucate pe care le duc la sfințit: ouă, cozonac, brânză și vin. În noaptea Învierii, clopotele bisericii răsună în toată valea, iar oamenii se întorc acasă cu lumânările aprinse, simbol al luminii divine care învinge întunericul.
Un obicei specific Maramureșului este „stropitul fetelor” în a doua zi de Paște. Băieții merg din casă în casă pentru a stropi fetele cu parfum, obicei care simbolizează puritatea și prospețimea primăverii.
Bucovina: Ouăle încondeiate și slujba de Înviere
Bucovina este renumită pentru arta încondeierii ouălor, un obicei care a devenit un simbol al regiunii. În satele din Bucovina, ouăle încondeiate sunt considerate adevărate opere de artă, fiind decorate cu motive geometrice, florale sau zoomorfe, fiecare cu semnificație religioasă sau simbolică. În multe gospodării, femeile folosesc ceară și vopsele naturale pentru a crea aceste minunății.
În noaptea de Înviere, bucovinenii se adună la biserică pentru a participa la slujba religioasă, iar dimineața, după ce se întorc acasă, familia se așază la masa tradițională de Paște. În unele sate, se practică un ritual specific numit „spălatul cu ouă roșii”, unde membrii familiei se spală pe față cu apă în care au fost puse ouă roșii și un ban de argint, simbolizând sănătatea și prosperitatea.
Transilvania: „Junii Brașovului” și procesiunile tradiționale
În Transilvania, Paștele este sărbătorit cu fast și solemnitate. Un obicei unic zonei este cel al „Junilor Brașovului”, o procesiune tradițională în care tinerii, îmbrăcați în costume populare, defilează călare pe cai, purtând steaguri și flori. Această tradiție simbolizează renașterea naturii și a comunității, iar parada atrage anual mii de localnici și turiști.
În multe sate transilvănene, în a doua zi de Paște, are loc „mersul cu colindul” sau „umblatul cu pasca”, un obicei în care tinerii merg din casă în casă pentru a colinda și a primi în dar bucate tradiționale. Colindele de Paște, deși mai puțin cunoscute decât cele de Crăciun, au o semnificație spirituală importantă și sunt o modalitate de a exprima bucuria Învierii.
Oltenia: „Focurile de Înviere” și sfințirea apei
În Oltenia, unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri de Paște este aprinderea „focurilor de Înviere” în noaptea sfântă. Aceste focuri sunt aprinse în fața bisericilor sau pe dealuri, iar oamenii se adună în jurul lor pentru a se ruga și a cânta cântări religioase. Focul simbolizează lumina adusă de Hristos în lume și protejează comunitatea de rele.
Un alt ritual important este sfințirea apei în ziua de Paște. Oamenii duc apă la biserică pentru a fi binecuvântată de preot, apoi se întorc acasă și folosesc această apă sfințită pentru a stropi gospodăria, animalele și grădinile, în semn de protecție și rodnicie.
Dobrogea: Paștele la comunitățile mixte
Dobrogea, o regiune cu o diversitate etnică și religioasă remarcabilă, este un loc unde Paștele este sărbătorit nu doar de români ortodocși, ci și de alte comunități, precum grecii, rușii lipoveni sau turcii musulmani, fiecare adăugând propriile obiceiuri la această sărbătoare. De exemplu, comunitățile grecești din Dobrogea au obiceiul de a organiza petreceri cu muzică și dansuri tradiționale, iar masa de Paște este una bogată, cu preparate specifice precum mielul la proțap.
În noaptea Învierii, credincioșii ortodocși din Dobrogea participă la slujba de la biserică, iar după ce primesc lumina sfântă, ei se îndreaptă către casele lor, păstrând lumânările aprinse pentru a aduce binecuvântarea în gospodărie.